28/06/2023
⛰🚙 Am pornit din Baia Mare si traversand Ţara Lăpuşului am ajuns în Grosii Tiblesului, o localitate ce apartine acestei regiuni geografice alaturi de comunele Băiuţ, Coroieni, Cupşeni, Lăpuş si Suciu de Sus.
🌲De aici am dat startul plimbarii pe Hudin ( Vf. Hudin 1611 m) și Minghet, vârfurile ce străjuiesc semetul Tibles.
Muntii Tiblesului, ( Vf. Tibles - 1839 m) sunt situati la hotarul dintre jud. Maramures si Bistrita Nasaud, intre Pasul Setref (817m alt) si Valea Mingetului (afluent al vaii Suciu). Masivul Tibles se compune dintr-o culme de roci eruptive ( magmatice/vulcanice) intinse intre Tibles si Hudin, precum si dintr-un relief mai jos (piemonturi) care se extinde pana la Maramures, Nasaud si Lapus.
🫕La finalul drumetiei, în gospodăria bunilor mei prieteni din Grosii Tiblesului, Simona si Gelu Pop, am descoperit aceste zadii, zadiile din Țara Lăpușului.
🧶Acestea fiind pentru maramureşeni, straie de sărbătoare, care nu pot fi decât cele „moştenite”, din generație în generatie.
❇ " Portul popular femeiesc din Țara Lăpușului se încadrează în tipologia portului popular cu două zadii, printre cele mai întâlnite fiind zadiile cu trup vânăt. Zadiile sunt confecționate din lână, au forma dreptunghiulară și sunt țesute în teară, în patru ițe. Decorul este plasat în partea de jos și alcătuit din mai multe registre ornamentale dispuse orizontal. Partea de sus care nu prezintă ornamente, poartă denumirea de „trup”, fiind reprezentat printr-o singură culoare.
În trecut, zadiile erau decorate doar cu motive geometrice, însă legătura omului cu natura a dus la apariția pe zadii a motivelor fitomorfe, avimorfe și scheomorfe (rujă, sasfiu, pomul vieții, ghirlandă, pui, pupăze, păuni, cârlige, greble, ciocane, foarfeci, roata morii etc.). Zadia din spate era ornamentată cu vrâste rupturite pe toată suprafața.
După mijlocul secolului XX, în Lăpuș, au pătruns influențe din zona Năsăudului, astfel că „trupul vânăt sau mnieriu” al zadiilor a fost înlocuit de roșu și verde și au început să se poarte zadii cu dungi înguste de ornamente pe toată suprafața, alese printre fire și peste fire. Acestea se numesc „zadii sucenești” după numele satului Suciu de Sus pe unde au pătruns în zonă.
În partea de jos, zadiile se termină cu destrămătură de urzeală sau cu ciucuri colorați, denumiți în Țara Lăpușului ciupti.
Zadiile sunt legate cu brâu îngust de lână, țesut în teară, cu ornamentație redusă, obținută printr-o alternanță de culori. Femeile își înfășoară brâul lung de până la patru metri în jurul taliei de mai multe ori, formând o legătură lată de până la 20 de centimetri.
Gabriela Filip-muzeograf . "